Category Archives: ganduri

De vorbă cu Dumnezeu

Mă gândeam azi la un aspect din povestea cuptorului cu foc. Cuptorul nu-i despre încercare, așa cum de multe ori am auzit. Încercarea din toată povestea asta a fost când, aflați în fața statuii, tinerii au spus, coloana noastră vertebrală (căci avem una) se închină numai în fața lui Dumnezeu; când toți ochii erau ațintiți pe ei, când gura lui Nebucadnețar rostea amenințări(căci uitase că, cu câți ani de ani în urmă, rostise în fața lui Daniel: Cu adevărat Dumnezeu vostru este Dumnezeu dumnezeilor)…

Încercarea e atunci când stai în fața alegerii de a te închina lui Dumnezeu sau a te pleca în fața amenințării lui Satan de distrugere. E atunci când stai în fața celui care îți greșește și trebuie să decizi să ierți și să continui să iubești. Când îți vine să vorbești de rău pe cineva, să te mândrești cu  ce ai realizat, să nu-ți pese decât de dorințele tale. E atunci când ai de ales dacă îl vei lăsa pe Dumnezeu să te folosească ca un canal prin care să lucreze în viața altora sau te vei ocupa de flecării… Și câte exemple nu ar fi….

Cuptorul este despre victorie. Este despre umblarea cu Dumnezeu, căci după ce biruiești încercarea Dumnezeu îți trimite îngeri să te păzească de mânia celui rău. E despre ruperea legăturilor omenești, căci prietenii lui Daniel umblau slobozi în mijlocul focului. Este despre încredere și credința că Dumnezeu îți va face El singur dreptate și va fi scutul și singura ta siguranță.

Focul cuptorului e despre mărturia că Dumnezeu și-a găsit bucuria în tine!

 

Ruga

Day one

Doamne, când ne obosesc mâinile și picioarele

Reînnoiește bunătatea în inimile noastre.

 

Părinte, când ne este greu să iertăm,

Descoperă-ne mai mult inima Ta de Tată.

 

Iubitule, când dragostea și-a pierdut tăria,

Reconectează-ne la izvorul dragostei Tale.

 

Prieten drag, când ne concentrăm prea mult pe noi înșine,

Deschide-ne ochii să-i vedem pe cei aflați în nevoi.

 

Mângâietorule, când inima ne este zdrobită și duhul mâhnit,

Ridică-ne pe înălțimile Tale.

 

Apărătorule, când vrăjmașul ne atacă,

Ajută-ne să rămânem în Tine.

 

Doamne, atunci când rătăcim drumul,

Caută-ne și adu-ne, te rog, înapoi…

Zideste!

Ma plimb din nou printre ruine. Nu o fac cu amaraciune si intristare. O fac cu uimirea unui copil care se uita la Tatal ce se pregateste de reconstruirea zidurilor.

Doamne, stii ce faci! Iar in timp ce Tu zidesti eu voi privi cu admiratie lucrarea mainilor Tale. Caci stiu ca este timpul cand imi vorbesti prin lucrarea pe care o faci.

Si nu voi sta degeaba. Voi zidi impreuna cu Tine. Numai ca nu o sa amestec in treaba Ta asa cum am facut-o din greseala pana acum, ci voi lasa intelepciune sa ma invete cum sa zidesc stand pe genunchi. Caci ce as putea sa fac, Doamne, cand Tu lucrezi, decat sa stau deoparte si sa Te admir? Oh iubitul inimii mele, caldura iubirii Tale….

Mi-s dragi, cele mai dragi momentele cand genunchii mei ating pamantul, caci in acel moment de fapt Tu imi atingi inima… Caci atunci drumul pana la Tine devine invaluirea imbratisarii Tale… Si nimic nu-i mai placut decat pieptul Tau in care bate o dragoste atat de mare. Oh iubitule, TE IUBESC!

Iti multumesc ca mi-ai dat har sa-mi vad in sfarsit locul. Ca mi-ai deschis inima ca sa scoti din ea tot gunoiul. M-a durut, dar ce bucurie ca acum mi-ai deschis ochii sa-mi vad nimicmicia si sa realizez imensitatea Ta. Iti multumesc Doamne pentru harul si mila Ta! Ca nu m-ai lasat in orbirea mea! Te glorific si te laud!

Recunostinta…

imageZeci de ganduri imi dau ocol in ceas de seara. Dar cel mai atragator dintre toate e gandul la Tine. Cum, cum as putea sa urc pana in cer la Tine si sa te imbratisez, si sa-Ti cant cu cantecul lacrimilor iubirea ce Ti-o port?!

In ce cuvinte sa pun recunostinta pe care ti-o port pentru mana plina de tarie cu care ma sprijinesti, pentru dreapta Ta biruitoare care ma poarta din biruinta in biruinta?!

Cum sa fac sa-Ti multumesc pentru zambetele pe care mi le desenezi pe fata cu culorile bucuriei pe care mi-o reversi in suflet si pentru apa lacrimilor cu care le amesteci ca sa se intinda pana pe fetele altora?!

Cum, oare cum as putea sa reusesc sa-Ti inalt Numele mai sus de orice fapta pe care as putea sa o fac si de orice cuvant pe care as fi capabila sa-L rostesc?

Cum sa Te laud mai tare pentru bucuria si biruinta care-mi stau inainte si esti gata sa mi le dai, caci am biruit incercarea?

Cum sa te glorific pentru toate cuvintele de incurajare si pentru toata puterea cu care m-ai imbracat cat am fost in furtuna, cand am simtit cum efectiv m-ai purtat in bratele Tale…?

Oh Doamne, atat de drag imi esti, atata dor imi este de Tine, atata recunostinta ce nu stiu a o exprima!!!! Doamne, coboara mai bine in inima mea si culege Tu rodul ce l-ai adus in ea. Caci ai ingaduit furtuna si ai lucrat atatea valori ceresti in ea, valori care o sa ramana pentru totdeauna… Doamne, iti multumesc pentru noile inceputuri ce vor urma…

Cateva ganduri…

image

Stiti ce am invatat in ultima vreme?

Ca putine din bataliile care se ivesc la orizont trebuie sa le si purtam. Ca e intelept sa vedem daca nu cumva ne obosim degeaba in fata unor dusmani inchipuiti, care ne indeamna la lupta doar ca sa uitam bucuria vietii.

Ca sunt momente de furtuna in viata. Ca sunt clipe dure cand stai fata in fata cu dusmani reali precum frici si dezamagiri, cu minciuni care par atat de reale, cu sentimentul de neputinta. Dar oh, cat de minunat e ca uneori Dumnezeu ingaduie furtuni si in loc sa le mustre, ne linisteste pe noi.

Ca sunt oameni care se roaga pentru mine si care mai cred in puterea lui Dumnezeu. Si daca seara, simt cum dragostea lui Dumnezeu ma inconjoara e datorita faptului ca cineva drag s-a rugat pt mine.

Am invatat ca Dumnezeu foloseste oameni si circumstante la care daca am privi am spune”E imposibil”. Dar asa e El. Ii place sa faca promisiuni care par imposibil de implinit pentru ca El e Dumnezeul posibilului. Pentru ca in final sa spunem “Stiu sigur ca a fost Dumnezeu”.

Am invatat ca uneori Dumnezeu iti taie toate ancorele de care te legi pentru ca vrea sa ne aseze pe o stanca mai inalta, care este El. Ca doar privind la El sa vedem adevarata lumina si sa primim calauzirea corecta.

Am invatat ca un zambet pe fata, o vorba buna, o atingere calda fac mai mult decat ne-am putea inchipui. Ca tot ce semanam in inimile oamenilor aduce rod candva….